La buna vedere!

Am stat,
Am facut ochii mici,
Mi-am ţuguiat buzele,
Am tuşit,
Şi-am luat-o pe cel din dreapta
(Exact cel care nu trebuia,
După cum s-a dovedit după aceea).

Am mers pe el cum am mers,
De prisos să mai dau amănunte.
Şi după aceea în faţa mea s-au căscat două
Prăpăstii :
Una la dreapta
Alta la stânga.
M-am aruncat în cea din stânga,
Fără măcar să clipesc, fără măcar să-mi fac vânt,
Grămadă cu mine în cea din stânga,
Care, vai, nu era cea căptuşită cu puf!
Târâş, m-am urnit mai departe.
M-am târât ce m-am târât,
Şi deodată în faţa mea
S-au deschis larg două drumuri.
“V-arăt eu vouă !” – mi-am zis –
Şi-am apucat-o tot pe cel din stânga,
În vrăjmăşie.
Greşit, foarte greşit, cel din dreapta era
Adevăratul, adevăratul, marele drum, cică.
Şi la prima răscruce
M-am dăruit cu toată fiinţa
Celui din dreapta. Tot aşa,
Celălalt trebuia acum, celălalt…
Acum merindea îmi e pe sfârşite,
Toiagul din mână mi-a-mbătrânit,
Nu mai dau din el muguri,
Să stau la umbra lor
Când m-apucă disperarea.
Ciolanele mi s-au tocit de pietre,
Scârţâie şi mârâie împotrivă-mi,
C-am ţinut-o tot într-o greşeală…

Şi iată în faţa mea iar se cască
Două ceruri :
Unul în dreapta.
Altul la stânga.

(Marin Sorescu – Simetrie)

“Dacă ajungi să fii liniştit numai în condiţii de liniştire să ştii că nu eşti liniştit.”

In ce context zice asta?

“Se spune în Pateric despre unul care s-a dus într-o mănăstire şi unii l-au chemat la masă şi s-a dus să mănânce şi el împreună cu obştea mănăstirii. Dar cineva de acolo a zis: „Cine l-a chemat pe acesta la masă? Ia daţi-l afară!”. Şi l-au dat afară. Şi omul s-a dus. După aceea s-au gândit alţii: măi, nu-i frumos să-l scoţi pe om de la masă. Chemaţi-l iară. Şi s-au dus să-l cheme. Şi a venit omul şi a stat la masă. Şi l-au întrebat după aceea unii: „Ce-ai gândit tu în gândul tău când te-au dat afară şi te-ai dus şi te-au chemat înapoi şi ai venit? Altul ar fi zis: ce mă chemaţi acuma după ce m-aţi dat afară?”. Şi ştiţi ce a zis? A zis: „M-am gândit să fiu ca un câine pe care când îl alungi se duce şi când îl chemi se întoarce”. Şi m-a întrebat după aceea cineva: Părinte, dacă ar face cineva cu Dumneavoastră aşa, aşa aţi face? Apăi să ştiţi că n-am fost pus în împrejurări din acestea. Dar dacă într-adevăr am linişte în suflet şi linişte realizată prin credinţa în Dumnezeu, aşa ar trebui să fac. Iar dacă nu fac aşa, înseamnă că n-am ajuns încă la măsurile la care trebuie să fii biruitor prin credinţă.”

Imi plac tare mult pildele. Nu m-as supara sa citesc si de la altii, vorba lui Alex, daca e destul spatiu de comentarii pana jos

Cam asta e cu linistea, toti o cautam, putini o gasesc. Ferice de ei.

“Alexandru, noi toti astia de aici ne iubim tara. Cu totii, fara exceptie. Faptul ca ii criticam pe cumani pentru, in general, puturosenie si lipsa de bun simt, ca sa nu zic mai mult, nu inseamna ca tara noastra ca intreg e de cacat. Tara e frumoasa, locuitorii sunt, in marea lor majoritate, lipsiti de orice viziune, darmite de vreun sistem de valori. Problema e ca nici aia iesiti din tara, care se izbesc la propriu de curatenia si bunul simt din vest, nu vin acasa sa faca la fel: la Roma ca romanii, la Chitila ca la Chitila. Am vazut cu ochii mei acum citiva ani, cred ca in Ungaria, un autocar de cumanasi care, din pricina cozii mari de la wc-ul benziariei, au considerat ca e cazul sa urineze pe gazonul imprejmuitor. De retinut ca nu pareau beti si nici tarani rupti in cur, pentru care toaleta e fundul curtii in intregul ei. Erau middle class, cu nike in picioare. Si au facut pipi pe iarba, sub privirile siderate ale restului benzinariei, care isi asteptau frumos rindul la buda. Asta ca sa ma rezum la un singur exemplu. As putea sa dau sute.
Nu e tara noastra cea mai jegoasa dintre toate, e drept. Dar suntem printre premiantii europei la lene si miserupism, ca sa folosesc si eu neologisme
Cit despre credinta… mi-e greu sa vorbesc despre credinta cumanului de rind. In afara celor de la satele indepartate din tara, pentru care popa continua sa fie, alaturi de invatator, un ghid prin viata, pentru restul credinta e parada. Parada masinilor scumpe de Pasti, parada petardelor si a cersetoriei mizere de iarna. Credinta ca traire interioara nu exista. cumanii asteapta sa le fie cald si sa aiba stomacul plin, sa aiba bani si sa petreaca cu prietenii. Nu toti sunt asa, dar asa sunt majoritatea. Cumanii au invatat de mici ca sa furi e mai eficient decit sa-ti tocesti coatele pe bancile scolii pentru a avea succes si a te bucura de bani si avere. Daca pe vremea cind faceam eu scoala la noi in clasa era intrecere pe bune, care e mai destept, care citeste mai mult si mai repede, uita-te acum in scoli si-n facultati. Uita-te la cit si ce citesc oamenii azi, si ai tineri si ai mai batrini. Uita-te la cit muncesc oamenii.
Eu nu stiu ce a invatat Sandu pe vremea lu’ Ceasca la scoala despre Dumnezeu si Cristos: la noi nu se vorbea deloc despre asta. Educatia religioasa ne-au facut-o bunicii, care respecta si acum toate datinile si traiesc curat si frumos, cu munca si odihna bine cumpatata. Am invatat de la ei asta, si multi o stim, problema e ca se casca un hau intre cum am invatat sa traim si cum traim efectiv. Acasa, cu iubita, esti cel mai tandru si stilat barbat, iar pe strada sau la cozi esti o pramatie odioasa, care scuipa pe strada si azvirle ambalajul de la Eugenia pe jos…”