G.

departe de mine gandul ca ati fi masoni cu agenda

si comentariile mele sunt facute, de multe ori, sub impulsul momentului – ca sa te parafrazez, ca reactii la reactia nervilor. Care, desigur, mi-i face simpaticul domn G. de fiecare data cand se ia de romani in general si de Dumnezeu in particular. Bine, nici io nu-s mai breaz, nu se face sa ataci omul la persoana chiar asa. Iertaciune.

sandu, indiferent de criticile care, inerent, ni se pot aduce, trebuie sa recunosti ca, aici, ai ocazia sa citesti lucruri care iti stirnesc interesul si, destul de des, reactii (bineinteles, nu ma refer la posturile mele). asta si urmarim. mai mult, chiar iti multumim ca ne citesti si, mai ales, ca iti dedici timp (poate chiar pretios) ca sa comentezi sau sa dialoghezi cu noi. spun asta cu sincera prietenie si fara nici o umbra de ironie. apoi adaug: sper sa continui sa combati la fel de-nversunat si-n continuare. te rog doar sa retii ideea ca noi, aici, nu scriem dupa un program prestabilit, nu avem prejudecati si nici un target anume, ci scriem liber, exact ceea ce ne trece prin cap la ora respectiva. unele posturi pot fi reactii la diverse stari de lucruri; altele, doar o simpla fabulatie; unele pot fi compuneri libere pe ilustrate; altele, acte de curatenie morala. ideea este ca nu urmarim un scop anume si nici cistigarea de adepti. asta cel putin din punctul meu de vedere.

mutsunake, cred ca este rindul nostru sa recunoastem ca, in sandu, avem un cititor fidel, poate singurul de calibrul asta, care nu schimba url-ul dupa primele zece cuvinte dintr-un post si care citeste cu atentie si patrunde esenta celor scrise. nu este asta ceea ce ne dorim, chiar daca, deocamdata (mereu mi-a placut sa-mi las o ushitza de scapare!), stam pe pozitii diferite in ceea ce priveste credinta in dumnezeu?

Bunul simt imi spune sa pun punct acestui dialog. Am sa continui sa scriu, e okay cu mine sa continui sa comentezi. Esti un bun crestin. Or asta e deja un pleonasm, nu?

G.

Cat ar fi blogul asta de “al tau”, cat timp lasi lumea sa comenteze cred ca ai sa mai ai surprize. “Lucrul care a devenit iritabil” il poti rezolva foarte usor vorbind cu tracto si apoi sa continui linistit in a scoate lumea din marasm.

Chiar ma temeam ca nu-mi citesti mirceabadismele dar vad ca tragi cu ochiul si la subsol. Oare pentru ce? Cauti comentariul perfect al unui suflet pereche, spune drept! La biserica nu mergi ca-s aia nespalati, comentariile care te zgarie pe sira spinarii nu-ti plac… ce sa-ti faca mamica de mancare pentru maine? Ia spune, pui mic si nervos?

De unde sa incep? E un asemenea morman de contradictii in ceea ce scrii. Incepi printr-un argument evolutionar tipic, darwinist, anume firescul declinului cognitiv prin analogie la caderea dintilor, si-apoi faci repede o pirueta in directia teologiei. Asta venind de la un ortodox care nu-mi poate explica paradoxul buricului lui Adam. Dragul meu, nu eu am o problema de consistenta aici. Cat despre “savantii mei” britanici, imi aloci calitati pe care nu le am. Mai mult, n-ai idee despre “faptele pe care le fac ” sau nu le fac, generozitatea mea sau absenta ei continui sa cred ca nu-ti sunt aparente ca unul care ma intalneste doar in domeniul virtual, iar optiunea ta de a le judeca pe-un canvas moral crestin nu-mi isca absolut nici o reactie. Cred ca esti ipocrit intr-o o astfel de judecata. Si daca dormi mai bine gandindu-te ca empatia ta vine de la Doamne Doamne, cine sunt eu sa iti stric fantezia.

Urmatoarea eroare de judecata pe care o faci este sa presupui ca eu ma adresez unui public “pe care mi-l doresc”. Nimic mai departe decat de adevar, expresia unei proiectii neplacute cum ca mi-ar folosi la ceva daca s-ar modifica masa credinciosilor pe lumea asta. Dimpotriva, sunt invitatii la dialog, si la cultura. Nu imi aduc aminte unde testarea ipotezei nule e mentionata in Geneza…

A-mi spune ca “raul” e ceva “ingaduit” de cineva imi pare o varianta absolut bolnava a cultului Omniscientei, si una care se detaseaza din cartea lui Iov. Masochistul spune, loveste-ma. Sadicul raspunde: “nu”. Imagineaza-ti ca ai veni la mine si te-as trimite la paragraful cu pricina, cum sunt trimisi multi parinti de schizofreni tocmai de Calugari si alti “initiati” ortodocsi. Manastirea Tanacu? Secolul XXI, Romania?

Nu poti sa-mi spui care e diferenta fundamentala dintre tine si-un evanghelist, un protestant, un metodist, un presbiterian, un membru al Bisericii Sfintilor cei din Urma, sau un membru al Bisericii lui Hristos. Tot presupui ca discursul meu vine in raspuns la o Inchizitie, sau un Torquemada, s.a.m.d. Eu n-am o problema cu catolicii in particular, sau cu ortodocsii. Am o problema cu o linie de dialog intelectual care-mi zgarie sira spinarii si, in cele din urma, e responsabila de un marasm al lumii in care traim. Iti spun ce i-am spus si celuilalt interlocutor, daca vrei sa discutam scoate mirceabadismele din vocabular, mie Romania nu-mi ocupa tot timpul.

Lucrul care a devenit iritabil, Sandu, in aceasta polemica deja intinsa pe parcursul a cateva luni este ca inafara de Marin Sorescu si cateva citate bine plasate din literatura de linia a 2-a, si trimiteri la “teologie”, n-ai facut altceva decat sa bati apa in piua. Si-atunci insist, prietenos, sa iti dai mai mult interes, sau sa abandonezi o mantra care cel putin mie nu-mi ofera nimic intelectual. Eu traiesc foarte linistit cu mine si cu umanismul secular pe care-l practic. Nu fac yoga pe autostrada.

G.